Revelație de primăvară: Maioneză vegană (pentru cea mai bună salată de crudități)

Tot din considerente primavaratice m-a lovit ideea de a face salata de cruditati! Mama… ce dor imi era! Numai ca trebuia sa fac ceva magic cu maioneza si sa nu mai aiba ou. :)

Nimic mai simplu! Am gasit o reteta absolut superba de maioneza din legume care se aseamana perfect la gust cu maioneza normala. Eu am facut o cantitate exagerata, asa ca, voua o sa va dau la jumatate ca sa nu va treziti cu ditamai castronul plin cu maioneza. :)

Ingrediente:

1 morcov maricel

1 telina potrivita

1 mar

Maioneza:

2 cartofi

1 telina medie

zeama de la jumatate de lamaie (sau de la o lamaie, depinde de gustul fiecaruia)

100 ml ulei (ori mai mult ori mai putin, tot de gustul fiecaruia tine)

1-2 lg de mustar clasic

Mod de preparare:

  1. M-am apucat mai intai de maioneza, pentru care am pus la fiert telina si cartofii. Dupa ce au fiert, i-am pasat in blender cu lama S.
  2. Treptat am adaugat uleiul (ca la maioneza normala), zeama de lamaie, mustarul, am mai gustat din cand in cand si am potrivit de sare si piper.
  3. Cand mi-a placut consistenta maionezei, dar si gustul ei, m-am apucat de tocat marunt morcovul, telina si marul, pe care le-am amestecat cu maioneza.

Pofta suuuper buna! 😉

salatacruditati

Poate una dintre cele mai bune supe! Crema de mazare cu busuioc.

De cum au dat primele raze de soare ceva mai hotarate, am inteles ca-i primavara. Si daca-i primavara, incep sa vad totul in verde. :) Ciudat e faptul ca nu-mi place deloc culoarea verde, asta daca e sa ma gandesc la imbracaminte, insa cand vine vorba de gatit, devine culoarea mea preferata.

Dupa ce mi-am umplut frigiderul cu ceapa verde, usturoi verde, leurda, salata verde si congelatorul cu spanac, am zis sa continui cu verdele si sa fac (pentru prima data) mult laudata supa-crema de mazare.

Am parfumat-o de-a luat-o ameteala cu busuioc, i-am adus alaturi niste morcovi si-un cartof, am imbracat-o in salata verde… pff si a iesit genaiala, dar va explic mai jos cu lux de amanunte.

Ingrediente:

500 gr mazare (eu am folosit la conserva)

2 cepe mici sau 1 mai sanatoasa

4-5 frunze de salata verde

1 morcov mare sau 2 mai mici

1 bucata de telina cat un cartof mediu

1 cartof mai maricel

3 catei de usturoi

frunze de busuioc proaspat

sare de Himalaya

piper

Mod de preparare:

  1. Pui la fiert in 2 l de apa cu sare: cartoful, morcovii si telina
  2. Cand legumele-s aproape fierte, toci ceapa si usturoiul si le calesti separat intr-o tigaie, in 2-3 linguri de ulei de masline.
  3. Adaugi mazarea scursa si spalata peste legume, dar si ceapa si usturoiul ce tocmai au fost purin calite. Peste toata nebunia pui si frunzele de salata verde si lasi vreo 10 minute, la foc potrivit, sa fiarba toate impreuna.
  4. Ori folosesti un blender de mana pentru a pasa tot continului supei, ori scoti legumele si le blenduiesti intr-un blender normal (asa am facut eu), dupa care pui supa inapoi in oala.
  5. Pui oala inapoi pe aragaz la foc mic si potrivesti minunatia de sare si piper, boia dulce si nucsoara am mai pus eu. Arunci in ploaie si cateva frunze de busuioc proaspat, mai lasi 2-3 minute, inchizi focul si acoperi cu un capac pentru a se imbratisa aromele pana la servire.
  6. Se poate servi cu crutoane.

Pofta bunaaa! :)

supa crema demazare

Ce ar putea sa iasa din cartofi si fasole? Simplu! Cel mai bun curry!

De ce curry de cartofi si fasole? Pentru ca asta aveam in casa, in momentul in care mi-a venit ideea. Dupa prima incercare de curry (reusita, din fericire) :) am inceput sa experimentez si cu alte legume, dar despre asta va voi povesti alta data.

In plus, combinatia dintre cartofi si fasole, desi nu stiu cat e de recomandata, mie mi-a placut la nebunie! 😉

Curry-ul se gateste la “foc automat”, nu prea ai momente de ragaz, mereu tre’ sa adaugi ceva, sa amesteci, sa mai pui un praf dintr-un condiment, asa ca, sfatul meu este sa le aveti pe toate pregatite , tocate si aranjate inca de la inceput.

Ingrediente:

  • 5-6 cartofi medii
  • o conserva fasole (pentru un aspect mai frumos folositi fasole rosie)
  • 3 catei de usturoi
  • ½ conserva de rosii in bulion (cubulete)
  • 200 ml lapte de cocos, de migdale sau soia (eu am folosit de migdale)
  • ulei de masline
  • 10 gr ghimbir
  • 1 lgt boabe de mustar
  • 1 lgt coriandru macinat
  • 1 lgt cimbru
  • 1 lg curcuma
  • 2 lg praf de curry
  • 1 lgt boia dulce
  • ½ lgt nucsoara
  • ½ lgt tarhon
  • seminte de in, susan, dovleac si floarea soarelui (nu e obligatoriu)

Mod de preparare:

  1. Punem o cratita cu apa la fiert, plus un praf-doua se sare. Curatam cartofii si ii taiem in cuburi medii spre mici. In momentul in care apa ajunge la punctul de fierbere, adaugam cartofii si ii lasam in jur de 15 minute. Nu trebuie fierti foarte bine. Scurgem apa si ii lasam deoparte.
  1. Intr-o tigaie destul de incapatoare (eu am folosit una de ceramica) punem 3 linguri de ulei de masline. Punem boabele de mustar si coriandrul. Acoperim cu un capac pana ce boabele de mustar nu mai pocnesc (aprox 1-2 min), adaugam usturoiul si ghimbirul tocate marunt. Amestecam in tot acest timp.
  1. Incepem sa punem, pe rand, condimentele: lingurita de boia dulce, lingura de curcuma, prima lingura de curry, jumatatea de lingurita de nucsoara, cimbrul si tarhonul. Amestecam pentru a se impreteni aromele.
  1. Incorporam cartofii pe jumatate fierti, dar si fasolea. Dupa cateva minute, punem si jumatatea de conserva de rosii in bulion. Mai lasam cateva minute, timp in care amestecam.
  1. Adaugam laptele de migdale, cocos sau soia, acoperim cu un capac si lasam la fiert aproximativ 15 min. Verificam din cand in cand daca s-au fiert cartofii. Laptele, in combinatie cu toate condimentele, ar trebui sa ia forma unui sos auriu.
  1. Spre final, adaugam si cea de-a doua lingura (rasa) de curry, potrivim de sare si piper.
  1. Intr-o alta tigaie (fara ulei) putem praji putin semintele de in, susan, floarea-soarelui si dovleac. Nu e neaparat nevoie, eu le-am pus crude, depinde cum va place.
  1. Adaugam si semintele peste curry-ul nostru, amestecam si mai lasam 3-4 minute.

Pofta buna!

curry cartofi fasole

Inspiratia zilelor ploioase – Supa crema de naut

In ultimele luni am facut o adevarata obsesie pentru supele crema, care nu-mi lipsesc din frigider niciodata. Odata cu vremea urata de afara, pofta de astfel de supe si ideile de alimente din care le pot face, imi vin tot mai mult si mai des in minte.

Pentru ca sunt indragostita de naut, mai mult sub forma de tocanita decat sub forma de hummus, azi am ales sa-ncerc o noua reteta: supa crema de naut, bineinteles, cu usturoi copt. 😉

Ceea ce nu stiam despre naut:

  • nautul isi are originea in Orientul Mijlociu, facandu-si aparitia ca aliment de consum in urma cu 7000 – 7500 de ani.
  • nautul, numit si fasolea garbanzo, este o sursa excelenta de fibre, vitamine B6 şi B9, acid folic, mangan, proteine si minerale precum: fier, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, cupru si zinc.
  • nautul ajuta intestinele sa-si mareasca volumul, prevenind in acest fel constipatia si aparitia altor boli grave, cum este cancerul de colon.
  • India este cel mai mare producator de naut, urmata de Pakistan si Turcia.
  • nautul face parte din familia leguminoaselor, alaturi de soia, linte, mazare și fasole.
  • vitaminele din gama B, fierul si acidul folic care se regasesc in componenta nautului sunt extrem de bune pentru tratarea formelor usoare de anemie, dar si pentru prevenirea acesteia.
  • vitamina B6, ce se gaseste din plin in compozitia nautului, este importanta pentru productia de serotonina, lucru care va va ajuta in combaterea asteniei, depresiei si va va imbunatati calitatea somnului.
  • fierul pe care nautul in contine, ofera organismului uman energia de care are nevoie, iar magneziul ajuta la producerea de antioxidanti naturali, care incetineste procesul de imbatranire.

Ingrediente:

450 gr naut

1 morcov

o telina cat un ou

un cartof mic

1 lamaie

sare

Mod de preparare:

In cazul in care folositi naut normal (nu la conserva), il puneti in apa, la inmuiat, peste noapte. A doua zi, il puneti la fiert aproximativ doua ore, dupa care adaugati legumele.

Daca folositi naut din conserva, puneti mai intai doar legumele la fiert, iar dupa ce au fiert, adaugati nautul si lasati-le cateva minute.

Dupa cum v-am spus si in reteta trecuta, am inceput sa folosesc usturoiul copt la fiecare supa crema, asa ca, ungeti 5-6 catei de usturoi cu ulei de masline si lasa-i la cuptor (intr-o tava) in jur de 15 minute.

Adaugati usturoiul copt peste legume si naut si blenduiti cu blenderul de mana, ori adaugati toata compozitia intr-un blender normal. Presarati frumos pe deasupra: sare dupa gust, piper, boia dulce, un praf de turmeric si niste cimbru uscat. Blenduiti inca o data, dupa care serviti supa alaturi de crutoane. O mana de patrunjel tocat n-ar strica peste supa. 😉 Pofta buna!

supa crema de naut

Supa crema de dovleac cu usturoi copt

Amintiri din copilarie legate de dovleac, am putine spre deloc. Mama nu prea se omora cu gatitul, iar cu dulciurile ori placintele, nici atat. In schimb, se scotea cu o salata orientala bunaaa, buna de tot. :)

Insa, de cateva luni am descoperit dovleacul si o multime retete pentru el. Am inceput usor, cu supa crema de dovleac cu usturoi copt. Cu ocazia asta am devenit dependenta de usturoiul copt, pe care-l pun la absolut orice supa crema.

Ceea ce nu stiam despre dovleac:

  • are grija de sanatatea inimii, pentru ca este bogat in potasiu si mentine un nivel normal al tensiunii arteriale.
  • pe langa faptul ca furnizeaza un numar mic de calorii, dovleacul este o sursa generoasa de vitamina A, antioxidanti flavonoizi polifenolici si carotenoizi, nutrienti care s-au dovedit esentiali starii de sanatate
  • Antioxidantii din dovleac, in special carotenoizii, au grija ca celulele pielii sa nu fie atacate de actiunea radicalilor liberi, deci sa imbatraneasca prematur sau sa sufere modificari patogene
  • aduce un aport insemnat de calciu, esential pentru sanatatea oaselor.
  • previne aparitia cancerului la plamani, sani şi prostata, acest efect protector fiind oferit de betacarotenul pe care dovleacul in contine.
  • are grija de ochi si ii protejeaza pe acestia de boli grave, datorita continutul bogat in luteina si zeaxantina.
  • o portie de dovleac gatit asigura aproximativ 20% din cele 60 de mg de vitamina C necesare zilnic pentru o imunitate de fier.
  • Semintele de dovleac sunt bogate in antioxidantul triptofan, un aminoacid important in productia serotoniei, unul dintre hormonii care regleaza starea de spirit .

Supa crema de dovleac cu usturoi copt

Ingrediente:

  • jumatate de dovleac sau un dovleac placintar mediu
  • o capatana de usturoi
  • ulei de masline
  • o ceapa alba
  • 2 morcovi potriviti
  • supa de legume
  • sare/piper

Mod de preparare:

  1. Faci o supa de legume simpla: pui cei doi morcovi, putin telina, pastarnac si/sau albitura, jumatate de ardei gras, intr-o oala (2 l) cu putina sare.
  2. Separat, intr-o alta oala, pui ceapa tocata marunt in 2 linguri de ulei de masline. O lasi foarte putin sa se inmoaie, 2-3 minute. Adaugi imediat dovleacul taiat in cuburi potrivite. Amesteci alte 2-3 minute, dupa care pui peste supa de legume (doar zeama, plus cei doi morcovi). Acoperi cu un capac si lasi sa fiarba dovleacul in jur de 30 – 40 min.
  3. Ungi fiecare catel de usturoi (in coaja) cu putin ulei de masline, ii pui pe toti intr-o tava la cuptor, la temperatura medie si ii lasi sa se coaca frumos, in jur de 15 min O sa ai unul dintre cele mai frumoase mirosuri in toata bucataria.
  4. Dupa ce a fiert dovleacul, ori il pui intr-un blender normal, cu o cantitate potrivita de zeama (depinde de cat de groasa vrei sa fie consistenta supei), ori bagi in oala blenderul de mana si te apuci de treaba pana cand totul se transforma in supa.
  5. Adaugi cateii de usturoi copti si decojiti, sare, piper si mai blenduiesti putin.Eu am mai pus cate un praf de: boia dulce, cimbru si turmeric. In plus, am alintat-o si cu niste seminte de in pe deasupra. 

Pofta bunaaa!

2014-11-10_23.25.20

“Icre” de amaranth – revelatia unei seri de miercuri

Aveam de ceva timp o punga de amaranth in casa, cu care nu prea stiam ce sa fac. La scurt timp, am aflat de reteta de “icre” de amaranth care, spuneau oamenii cu care am vorbit, ca ar avea un gust identic cu cele de peste.

Pana sa incepem cu reteta, va dau cateva informatii despre minunatul amaranth:

  • proprietatile nutritive ale amarantului il incadreaza in categoria “super alimente”
  • este bogat in antioxidanti, fibre, minerale, calciu, magneziu, fosfor si mai ales fier.
  • amaranthul, la fel ca hrisca si quinoa este o pseudocereala ce nu contine gluten
  • amaranthul trateaza probleme ale sistemului respirator, cum sunt astmul sau bronsita cronica, dar intareste si sistemul imunitar.
  • amaranthul este o sursa buna de acizi grași polinesaturați si contine vitamina E in aceeasi masura ca uleiul de masline.

Icre” de amaranth

Ingrediente:

  • 150 gr amaranth (o cana)
  • o ceapa (eu am pus o ceapa rosie)
  • zeama de la o jumatate de lamaie (sau mai mult, depinde cum preferati)
  • sare de Himalaya
  • 60 ml lapte de migdale sau soia (pentru cei lacto- vegetarieni, se poate folosi lapte normal de vaca)
  • 100 ml ulei de masline
  • 2 linguri de zeama de lamaie

    Retete minunate de maioneza vegana gasiti pe site-ul www.corneliamarin.ro, careia ii multumesc pentru inspiratie. :)

Mod de preparare:

  1. Punem cana de amaranth la fiert cu 3 cani de apa si putin sare. Dupa ce da in clocot, acoperim cu un capac, dar amestecam din cand in cand pentru a nu se prinde. Il lasam la fiert intre 25-30 min, pana absoarbe toata apa.
  2. Intre timp, intr-un vas inalt (de preferat cel al belnderului de mana) punem laptele, uleiul, sare si cele 2 linguri de zeama de lamaie si blenduim. In aprox 30-40 de sec compozitia se intareste si devine o maioneza de toata frumusetea… si bunatatea. :)
  3. Dupa ce amaranthul a fiert, il punem intr-un bol incapator. Peste, adaugam maioneza. Nu e nevoie sa o puneti pe toate, va orientati dupa gust. Adaugam si ceapa tocata marunt, plus zeama de la jumatatea de lamaie.

Cam atat de usor se fac aceste “icre” care nu difera nici ca gust, nici ca textura de icrele de peste. 😉

Pofta buna!

2015-02-04_20.40.36

Hrișca. Alimentul – vedetă al acestei săptămâni!

Confundata des cu un aliment din categoria cerealelor, hrisca este, de fapt, o planta ierboasa inrudita cu rubarba si stevia creata. Foarte populara si folosita in tari precum Ucraina, Rusia, Polonia sau Franta, hrisca este prezenta si in alimentatia romanilor, in special in zona Moldovei.

Datorita lipsei de gluten, aceasta este consumata in special de cei cu intoleranta la acest compus, dar si de persoanele care au adoptat un stil de viata sanatos.

Hrisca este bogata in vitaminele E, B1 si B2, dar si in proteine, carbohidrati, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu si fier.

20141029_184325

Beneficii:

  • protejeaza organismul impotriva accidentelor vasculare
  • mentine nivelul de glucoza in sange in limite normale
  • scade riscul de cancer pulmonar, gastric, esofagian si colo-rectal
  • scade colesterolul
  • ajuta sistemul nervos
  • tine greutatea sub control

Contraindicatii:

Persoanele care au pielea foarte alba trebuie sa evite consumul de hrisca pentru ca aceasta determina aparitia petelor rosii si a durerilor sub forma de arsuri care persista chiar si 3-4 zile. Mai exact, persoanele diagnosticate cu fagopyrism – o afectiune care consta in fotosensibilizarea acuta a pielii – nu trebuie sa consume hrisca in cantitati mari.

Foarte important: cum fierbem hrisca?

La o cana de hrisca, adaugati doua cani de apa si putina sare. Lasati sa fiarba incet, cu capac, timp de 30 – max 40 min fara sa amestecati (altfel se va face terci) pana absoarbe apa.

Pont:

Inainte de fierbere, hrisca va avea un gust mult mai bun daca o puneti 2-3 minute intr-o tigaie (fara ulei) si o lasati la foc mic, in timp ce amestecati continuu.

Hrisca poate fi consumata si gatita in foarte multe feluri. Pentru azi, in Jurnal de vegan, am ales doua retete extrem de simple si foarte bune:

Tocanita de hrisca cu legume

20141029_215822

Ingrediente:

  • 1 ceapa
  • 1 morcov mare sau 2 mai mici
  • un ardei gras rosu
  • un ardei gras verde si/sau galben
  • 1 bucatica de telina
  • 2 rosii decojite
  • 150 gr hrisca (fiarta dupa indicatiile de mai sus)
  • ulei de masline
  • cimbru
  • foi de dafin
  • sare
  • piper
  1. Tocam toate legumele. Incingem putin uleiul in vasul in care urmeaza sa facem tocanita, adaugam ceapa, o lasam 2-3 minute, adaugam pe rand: morcovul (ras sau taiat cuburi mici), ardeiul gras, telina data pe razatoare. Dupa alte 3 minute adaugam si rosiile decojite si taiate cubulete. Mai lasam 5 minute sa fiarba.
  2. Adaugam hrisca si amestecam, usor sa nu se faca terci. Punem foile de dafin si crenguta de cimbru (sau cimbru uscat). Daca simtim nevoia, putem adauga si cateva linguri de suc de rosii sau bulion (de preferat facut in casa)
  3. Lasam aromele sa se imprieteneasca 10 minute, dupa care potrivim de sare/ piper si mancarea noastra e gata!

Budinca de hrisca cu afine:

editata_hrisca

Ingrediente:

  • 100 gr hrisca fiarta
  • 200 ml lapte vegetal (de orez, migdale, soia)
  • 1 banana
  • seminte crude (floarea soarelui, dovleac, in)
  • afine (le puteti inlocui cu fructe de padure sau capsune)

Toate ingredientele se introduc in blender si se mixeaza pana capata consistenta unei budinci.

Pofta buna! :)

Surse:

www.doctor.info.ro

www.prodieta.ro

www.bioaddict.ro

Primul pas, Studiul China și întrebări generate de teamă

Cochetam de vreo doi ani cu ideea asta de a renunta complet la carne. De ce? Habar n-am. Nu-mi mai amintesc. Ce stiu sigur, e ca era legat cumva de sanatate. Nu voi minti sa spun ca principalul motiv a fost mila fata de animale, n-am cum. M-am nascut tot aici, in lumea asta unde se consuma foarte multa carne, unde de Craciun (cel putin la noi, romanii) se taie porcul. Am facut cantitati mari de sarmale, fripturi si ciorba de vacuta ori de burta. In concluzie, pornirea mea a venit strict dintr-o dorinta de a avea grija de sanatatea mea. Niciodata nu concretizam gandul asta si amanam de la o luna la alta.

Pana anul asta, cand, in vacanta fiind, am aflat de pe un blog de controversata carte Studiul China, scrisa de T. C. Campbell. Intr-o saptamana am terminat-o, iar in momentul in care am inchis-o ceva s-a-ntamplat. Ce? Din nou… habar nu am. S-a aprins un bec. Am stiut ca din momentul ala nu voi mai consuma niciodata in viata mea carne.

Important e faptul ca trecerea nu a fost foarte brusca pentru ca, de aproximativ un an, absolut inconstient, mancam din ce in ce mai putina carne. O data pe saptamana, dupa care o data la doua saptamani si tot asa. Oua nu consumam aproape niciodata, pur si simplu nu-mi placeau. Doar de Paste ma lasam pacalita si mancam 2-3 oua, imbibate in mustar, numai ca sa nu le simt gustul.

La capitoulu lactate, aveam pe lista laptele de dimineata si, din cand in cand, branza de oaie.

Spun toate astea pentru ca sunt de parere ca nu e deloc ok sa-i dai organismului tau un soc foarte mare. Daca in momentul asta mananci la fiecare masa carne, in fiecare zi, ia-o usor, nu trece brusc la un regim alimentar 100% vegetarian.

Imediat dupa ce am renuntat complet la carne, am inceput sa citesc si mai mult. Aveam mult prea multe intrebari in minte si nu, nu puteam sa urmez o cale fara sa ma documentez foarte bine, chiar daca simteam clar ca pe drumul asta trebuie sa o iau.

Primele intrebari, ale caror raspunsuri le voi da si dezvolta in articole separate, mi-au invadat mintea inca din prima saptamana in care am renuntat complet la alimentele de origine animala: “Imi va mai fi vreodata pofta de carne?”, “Ce urmeaza sa mananc? Doar salata verde si broccoli?”, “De unde-mi iau proteinele?”, “De unde-mi iau calciul? De unde-mi iau fierul si… aoleo, o sa mi se rupa oasele?, “Daca fac vreo greseala si uit de unul dintre nutrientii esentiali, de vreo vitamina a carei absenta o sa-mi afecteze corpul, poate chiar sistemul nervos?!” Si in urma ultimei intrebari am aflat de celebra vitamina B12 sau “vitamina rosie” al carei aport recomadat ajuta la dezvoltarea si mentinerea sistemului nervos, a productiei de ADN si a formarii de celule rosii in sange, impiedica acumularea de grasimi in ficat si previne afectiunile cardiovasculare. Punctul care m-a speriat initial a fost cel din care am aflat ca sursele de vitamina B12 ar fi doar produsele de origine animala, cum e carnea de vita, pui, porc, lactate si oua… Bineinteles ca am gasit, in scurt timp, si sursele vegetale ale vitaminei rosii. Despre ele voi vorbi intr-un alt text.

Ideea principala este aceea ca natura ii da organismului uman absolut orice are nevoie pentru a functiona perfect. Primul efect al noului stil de viata l-am simtit dupa o luna si jumatate. Nivelul energiei imi crescuse considerabil. Daca inainte, ma trezeam extrem de greu dimineata, simteam o oboseala continua pe tot parcursul zilei, iar atunci cand ajungeam acasa de la birou trebuia sa dorm si sa iau de trei ori pe saptamana Saridon pentru a-mi calma durerile de cap, acum toate astea disparusera.

– va urma –

Say-no-to-Meat

Jurnal de vegan – de la cheeseburger și frică, la germeni de grâu și meditație

Jurnal de Vegan nu e un nou blog care da lectii despre viata sanatoasa, despre echilibru mental, despre disciplina fizica ori despre o alimentatie ca la carte, ci doar povesteste despre toate lucrurile astea.

Jurnal de Vegan e cu adevarat un jurnal, calatoria unui om:

  • obsedat de dublu cheeseburger de la McDonald’s, cu o portie mare cartofi prajiti, sos sour si cinci aripioare picante, mancate in intre 5 si 6 dimineata, dupa consumul unei considerabile cantitati de alcool.
  • a carui alimentatie, in adolescenta, se baza zilnic numai pe chips-uri si Cola la 1 litru.
  • sedentar, fumator de aproape doua pachete de tigari pe zi, in propriul dormitor, in capul patului, fara vreo fereastra deschisa.
  • fost pacient umfat cu antidepresive, din buzunarul caruia, in plus, nu lipseau calmantele pentru migrena ori cele pentru crizele de gastrita.
  • lipsit de energie, de pofta de viata, de incredere in sine.
  • cu nenumarate frici si convingeri limitative ingropate adanc in subconstient, cum sunt: “oricine e mai bun ca mine”, “nu merit sa fiu iubit” sau “daca imi exprim sentimentele de afectiune/iubire fata de o persoana de sex opus voi fi jignit.”

Jurnal de Vegan este povestea renuntatii la toate punctele de mai sus, povestea construirii unei noi realitati, a unei noi vieti, povestea schimbarii de perceptie, totul intr-un ritm firesc si natural.

In Jurnal de Vegan vei gasi pasii omului de mai sus spre:

  • o alimentatie sanatoasa
  • renuntarea la aliementele de origine animala
  • descoperirea si prepararea nenumaratelor retete pe baza alimentelor de origine vegetala
  • acceptarea emotiilor negative si transformarea lor in unele pozitive
  • antrenarea mintii pentru lupta cu frica
  • antrenarea corpului prin exercitii fizice
  • tehnici de relaxare a corpului si a mintii

Acest blog nu iti spune ce trebuie si ce nu trebuie sa faci, pentru ca reprezinta o calatorie continua, in care daca te regasesti, o vei incepe si tu acum sau oricand simti ca e momentul.

vegan-label